
Mihaela Ursuleasa, “o pianista de statura mondiala”
O convorbire, cu Mihaela Ursuleasa poate constitui pentru reporter un moment de relaxare, dar si o “calatorie” confortabila si neobisnuita in lumea atat de surprinzatoare a muzicii. In momentul intalnirii, am realizat ca ma aflu “fata in fata” cu copilul minune al anilor 80, cu pianista de renume, nascuta in anul 1978 la Brasov, care si-a inceput cariera artistica la 5 ani. La 8 ani a debutat cu un concert pentru pian de Mozart uimindu-si auditorii din sala Mihai Jora a Radodifuziunii Romane, devenind studenta a Conservatorului din Viena la numai 13 ani si doctor al aceleasi institutii la 23 de ani. Palmaresul ei artistic este de-a dreptul impresionant. In toti acesti ani, Mihaela a concertat pe cele mai mari scene ale lumii, a cantat cu cele mai renumite formatii precum Filarmonicile din Viena si Hamburg, Tonhalle din Zurich, Mozarteum din Salzburg, Concertgebow din Amsterdam, Academy St. Martin in the Fields,etc, colaborand cu cei mai mari dirijori ai lumii, dintre care mentionam pe Sir Neville Marriner, Claudio Abbado, Wolfgang Sawallisch, Kurt Sandeling,etc.
Si, totusi, povestea ei pare obisnuita: “provin dintr-o familie de muzicieni, mama a fost cantareata, iar tata, pasionat de jazz, a cantat la pian”, incerca ea sa-mi explice cu aplomb, cu dorinta aproape insesizabila de a – si justifica originea geniului. O reactie exagerata de modestie, daca luam in calcul premiile dobandite la numeroase concursuri internationale si concertele pe marile scene ale lumii, in compania orchestrei Filarmonice din Viena sau a altor celebre formatii muzicale. In timpul unui asemenea concurs, la varsta de 12 ani Claudio Abbado, directorul artistic al Filarmonicii din Berlin dupa ce a ascultat-o, impresionat de talentul copilei, i-a recomandat sa se mute la Viena, Capitala muzicala a lumii si sa se dedice educatiei muzicale.
“ Aici imi administrez eu insami timpul, declara ea ziaristilor, la putin timp dupa sosirea la Viena. Ajung sa traiesc si sa ma cunosc mai bine numai prin cantec, exersand cate 5-6 ore pe zi”. Si, in fiecare zi, cu fiecare evolutie venea timpul pentru Mihaela de a asimila tot mai mult. Si in concertele pe care le sustinea incearca sa ofere cat mai mult publicului spectator, chiar si atunci cand era obligata in procesul creatiei sa faca “compromisul” cu orchestra.
In toata aceasta perioada, Mihaela a incercat sa-si struneasca temperamentul naravas cu care a inzestrat-o Dumnezeu. Pasiunea pusa pe clape poate fi potolita doar prin tehnica si auto – control, gandea ea. “Important este sa traiesti ceea ce canti, echilibrul se dobandeste in timp, ii spuneau profesorii”.
Aflata acum cativa ani la Bucuresti pentru a sustine un concert cu Orchestra Nationala Radio, Mihaela a inregistrat un succes imens prin interpretarea unei partituri extrem de dificile, Concertul nr. 3 pentru pian si orchestra de Bela Bartok. Intr- o cronica deosebit de elogioasa pe marginea Concertului, reputatul critic musical, Viorel Cosma, consemna in cotidianul “Cronica Romana”:”Copilul – minune de la Brasov, care a uimit odinioara auditorii la varsta de numai 8 ani, a scapat de etapa periculoasa a plafonarii atator sperante ale artei noastre interpretative, ajungand astazi – la numai 23 de ani – o pianista de statura mondiala”…” Daca Dinu Lipatti ramane personalitatea cea mai reprezentativa a scolii pianistice romanesti din prima jumatate a secolului, daca Valentin Gheorghiu s-a inscris definitiv in memoria claviaturii nationale din cea de a doua parte a veacului trecut, iata ca traditia acestui dificil instrument si-a aflat – indiscutabil – in Mihaela Ursuleasa, continuatorul cel mai autorizat in Mileniul al treilea, al unei pleiade de virtuosi romani de talie internationala”, afirma criticul. Previziunea ilustrului critic muzical s-a materializat si in anul 2008, cand, in urma unui examen extrem de sever, Mihaela a devenit profesor universitar la Conservatorul din Berna, ocupand pozitia pe care a detinut-o in secolul trecut, cu rezultate exceptionale, marele pianist Dinu Lipatti.
Aflata la sfarsit de iulie in orasul natal pentru cateva zile de odihna, pianista nu a scapat ocazia sa faca o vizita la sediul Cenaclului European, primul Cenaclu online din lume (http://ponteuxin.tripod.com) a carei membra fondatoare este. Cu aceasta ocazie a avut o intalnire de suflet cu directorul Centrului Cultural “Reduta”, care gazduieste Cenaclul European, scriitorul Ion Popescu Topolog. In urma discutilor purtate cu conducere Centrului cele doua parti au convenit sa lanzeze in vara anului 2009 Festivalul tinerelor talente “Mihaela Ursuleasa” pentru copiii si tinerii talentati ai orasului si ai tarii. La incheierea convorbirilor ea a tinut sa – si declare confesiunea de credinta, pe care o consemnam cu deosebit respect:
“Uitandu-ma in jurul meu, la concerte sau la alte manifestari, am avut de multe ori surpriza sa intalnesc atat la Viena, cat si in Germania, dar si in Romania, tineri incepand de la varsta adolescentei pana la 20 – 30 de ani, chiar si oameni maturi, care, cu un pic de noroc, ar fi avut sansa sa devina cineva pentru arta, ar fi avut talentul dar nu au avut sansele si din acest motiv vreau sa ma implic foarte serios in aceasta activitate, atat ca mentor, dar si financiar, sprijinind prin toate puterile talentele in devenire” – afirmatie care a impresionat cel mai mult.
Completat sub: Uncategorized